Romanul Regăsirea este puternic ancorat în filozofia şi fizionomia unui timp fluid de la răscruce de epoci istorice, în capacitatea oamenilor de a vieţui şi supravieţui vremurilor şi vremuirilor, în forţa destinului şi în soliditatea unor rădăcini ce par fragile şi chiar aleatoare, dar care, în esenţa lor, sunt durabile şi bine ancorate în pământul vieţii. În acelaşi timp, romanul pare o desfăşurare dinspre nori spre un soi de pământ senin, dinspre vocaţia anduranţei spre anduranţa devenirii. Epoca puterii mizerilor pare o soluţie fericită la finalul epocii puterii mizerabililor, dar, dincolo de toate acestea, romanul este o reuşită pagină de filosofie simplă, oltenească, a adevărurilor vieţii.
Gheorghe VĂDUVA